CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC AJUNGE LA ROMAN, MOINEȘTI ȘI ONEȘTI

Invitații speciali ai Caravanei: politologul Daniel Șandru, actorul Teodor Corban și regizorul Stere Gulea
Trei orașe, patru filme, trei invitați

Centenarul Filmului Românesc ajunge pe 25, 26 și 27 mai la Roman, Moinești, și Onești. Caravana Centenarului continuă cu alte trei filme românești și trei invitați, care vor ajunge în localitățile menționate.

ROMAN: „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”
Vineri, 25 mai, începând cu ora 18.00, la Roman, în Sala de Festivități a Primăriei Municipiului, va fi proiectat filmul Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu. Invitatul special al evenimentului va fi prof. univ. dr. Daniel Șandru (politolog, Coordonatorului Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași).
Roman: eveniment realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Roman și al deputatului USR de Neamț, Iulian Bulai.

MOINEȘTI: „6,9 pe scara Richter”
Pe 26 mai, la Moinești, de la ora 18:00, la Centrul Cultural „Lira”, va rula comedia 6,9 pe scara Richter. Invitatul special al eveimentului va fi actorul Teodor Corban.
Moinești: eveniment realizat cu sprijinul Primăriei și a Consiliului Local Moinești.

ONEȘTI: „Sunt o babă comunistă”
Duminică, 27 mai, Caravana Centenarul Filmului Românesc ajunge la Onești. La Cinema Capitol, începând cu ora 18:00, va fi proiectat filmul Sunt o babă comunistă. Invitatul special al evenimentului este regizorul Stere Gulea.
Onești: eveniment realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Onești (primar ing. Nicolae Gnatiuc) și Biblioteca „Radu Rosetti” Onești.

IMPORTANT: În deschiderea celor trei evenimente, de la ora 16.00, va fi proiectat Documentarul AGERPRES „România, la 100 de ani”.

DESPRE FILME
Prin Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu, Andrei Ujică a urmărit o formulă de documentar-eseu cu totul aparte: în majoritatea lor covârşitoare, filmul este constituit din imagini oficiale, cadre sau frânturi de sunet surprinse în timpul pregătirii diverselor filmări oficiale. Actul de creație al acestui film a fost o muncă de selectare din tonele de peliculă şi bandă magnetică acele imagini care ar ști să exprime cel mai puternic şi esenţializat profilul reflexiv al lui Ceauşescu pe care regizorul, ca artist al imaginii, încerca să-l surprindă. Experienţa vizionării acestui film se distinge prin valenţe catharctice multiple, de la declanşarea unor obligatorii procese de conştiinţă, până la exorcizarea sumedeniei de traume lăsate în sufletele milioanelor de victime.
Comedia 6,9 pe scara Richter îi are în echipa de distribuție pe Maria Obretin, Laurențiu Bănescu, Teodor Corban, Alexandru Papadopol, Adrian Văncică, Ovidiu Niculescu, Adrian Ștefan, Gelu Colceag, Camelia Zorlescu, Constantin Florescu, Ionuț Grama, Lucian Ifrim, Miruna Bilei, iar filmul în regia lui Nae Caranfil a reușit să câștige 5 premii Gopo, inclusiv Cele mai bune decoruri și Cel mai bun sunet. Urmărit de frica unui cutremur devastator anunțat de experți, căsătorit cu o nevastă geloasă și depresivă, un actor distribuit într-un rol de musical încearcă să rămână în echilibru printre toți cei din jur. Dar adevăratul cutremur îl resimte când, după ani, își regăsește tatăl care îi întoarce viața pe dos. Cei trei evoluează într-un cadru tragicomic unde „toată lumea râde, cântă și dansează”. Filmul a avut premiera mondială la TIFF 2016, unde a fost urmărit în aer liber de peste 3.500 de spectatori.
Filmul Sunt o babă comunistă, cu 3 nominalizări la Gopo în 2014, îi are în distribuție pe Luminița Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Andreea Vasile, Șerban Pavlu, Alexandru Potocean, Valeria Seciu, Tania Popa, Anca Sigartă. Filmul bazat pe romanul omonim al lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă, istorisește povestea unei generații care, odată trecută de anii ‘89, încearcă să se adapteze schimbărilor sociale, culturale și politice. Personajele centrale din film par depășite de evenimentele prezentului. Un cuplu de pensionari, trăind într-un oraș sărăcăcios din provincie, deapănă melancolia unor vremuri apuse. Eroina și baba comunistă, Emilia, interpretată magistral de Luminița Gheorghiu, personifică imaginea unei societăți care, indiferent de motorul politic care o pune în mișcare, are un singur scop – supraviețuirea.

DESPRE INVITAȚI


DANIEL ȘANDRU
Politologul Daniel Șandru a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași precum și un program de Studii Aprofundate în Filosofie Politică. A fost bursier postdoctoral al Academiei Române și a urmat stagii de cercetare la Universität Konstanz, Germania (2010, 2012) și la Humboldt-Universität zu Berlin (2011). În prezent este profesor universitar, doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași.
Daniel Șandru a fost în 2016 Secretar de Stat în Cancelaria Prim-ministrului României, coordonator al Departamentului CENTENAR din cadrul Guvernului. După ce și-a dat demisia de onoare, s-a întors la Iași, unde a urcat în fruntea Departamentului Centenar al Primăriei Iași și a lansat o serie de proiecte și ințiative datorită cărora Anul Centenar, în fosta Capitală de Război, se face prezent și onorat.


TEODOR CORBAN
Actorul a crescut și a copilărit pe străzile Iașului, „un oraș mult mai mic, fără blocuri pe atunci”. Chiar dacă a devenit un bun cititor abia în clasa a II-a, acesta a fost și primul semn că o să facă actorie. La început era pasionat de pictură și ar fi vrut să devină pictor de biserici, îl încânta mult ideea de „a sta izolat într-o mănăstire departe”, de altfel, acesta a rămas un regret pentru el. A absolvit liceul la Iaşi, însă s-a făcut remarcat la Şcoala Populară de Artă şi, ulterior, ca elev al magistrului Dem Rădulescu, la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din Bucureşti. De fapt, liceul de chimie pe care l-a urmat s-a dovedit a fi o mare greșeală și a devenit „un tip șmecher”, a început să mintă și să fie chiulangiu pentru că nu-i plăceau orele, așa că citea mult și se ducea la film, la matineu. Se proiectau filme rusești, poloneze, ungurești, în general din țările comuniste, filme care îl fascinau.
Viața de actor al lui Teodor Corban s-a împărțit între scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, la care visa încă de mic să ajungă, și platourile de filmare. Este cunoscut pentru sutele de roluri pe care le-a avut în piesele de teatru și în filme de referință precum: 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, După dealuri, A fost sau n-a fost?, Amintiri din Epoca de Aur, Aferim sau Un etaj mai jos.


STERE GULEA
Născut în Constanța, într-o familie de aromâni, regizorul Stere Gulea este absolvent al Institutului Pedagogic şi al Facultătații de Filologie din Constanța și al secției de teorie Teatrologie-Filmologie din cadrul IATC București. În perioada 1970-2009, regizorul a realizat 10 filme, trei dintre acestea (Moromeţii, Ochi de urs şi Stare de fapt) având la bază scenarii proprii. Stere Gulea s-a făcut remarcat în lumea cinematografiei românești prin filmul Moromeții, producție care a câștigat numeroase premii naționale și internaționale precum: Premiul III (Festivalul de la Santarem, Portugalia, 1988), Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj (Asociația Cineaștilor din România). De asemenea, după anul 1989, regizorul îşi afirmă vocaţia de militant politic, fiind unul dintre participanţii la celebra mişcare socială Piaţa Universităţii, din 1990. Activității sale i se adaugă și conducerea Televiziunii Române în perioada 1996-1998.


DOCUMENTARUL AGERPRES „ROM NIA LA 100 DE ANI”, PROIECTAT ÎN CADRUL CELOR TREI EVENIMENTE: ROMAN, MOINEȘTI ȘI ONEȘTI
Co-organizator al evenimentului – AGERPRES – va prezenta în deschiderea evenimentelor, Documentarul dedicat Centenarului României: „România la 100 de ani”. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor.
Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.
Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei. Documentarul „Marea Unire – România, la 100 de ani” este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.
Intrarea la proiecții este gratuită, în limita locurilor disponibile.


DESPRE ROMAN
Municipiul Roman se află în județul Neamț și este situat în partea centrală a podișului Moldovei, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă la recensământul din anul 1992, orașul avea o populație de 80.328 de locuitori, în anul 2011 aceasta a coborât până la 50.713. Primele mențiuni le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387. Se spune că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei. De asemenea, este considerat ca fiind un oraș cosmopolit pentru că se regăsesc mai multe grupuri etnice: armeni, evrei și o importantă comunitate catolică.


DESPRE MOINEȘTI
Localitatea este situată într-o zonă cu resurse naturale bogate, la care se adaugă un peisaj natural de excepție. Aşa cum apare astăzi, localitatea s-a format din vechiul sat Moineşti, și a fost menţionat din 1437, fiind situat în zona Pârâului Moineşti.
Născuți la Moinești regăsim personalități marcante ale culturii românești. Una dintre ele, care se cere a fi amintită, este Tristan Tzara. Scriitorul născut la Moineşti a conceput manifestul mişcării care, vrând să răspundă absurdului prin absurd, propovăduia manifestarea revoltei mai mult prin provocare decât prin idei estetice şi apoi s-a mutat la Paris cu intenţia de a lansa dadaismul în capitala europeană a culturii.
Ca bogăţie spirituală, municipiul Moineşti este şi „depozitarul” câtorva lăcaşuri de cult importante: Catedrala Naşterii Maicii Domnului, Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, atestată ca monument istoric din anul 1676, Biserica „Sfinţii Voievozi”, construită în 1850, Biserica „Sfântul Gheorghe”, 1860, dar şi Biserica „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, unica biserică din lemn în stil maramureşean din Episcopia Bacăului şi Romanului.


DESPRE ONEȘTI
Satul Oneşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 14 decembrie 1458, în perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Numele său se trage de la „Seliştea lui Oană la Trotuş”. Oraşul modern a luat naştere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia Consiliului de Miniştri, a fost dispusă construirea Grupului Industrial Borzeşti şi a oraşului muncitoresc aferent Oneşti. Ca urmare a acestei decizii, s-au înfiinţat primele colonii şi a început construcţia primelor blocuri.
Între 1952-1960, se construiesc cartierele Caşin şi Tineretului, iar în 1956, comuna Oneşti primeşte statutul de oraş. Din martie 1965 oraşul se numeşte Gheorghe Gheorghiu-Dej (după numele liderului comunist), iar din 1990, după revoluţia anticomunistă, revine la vechea denumire.
Orașul Onești este denumit și Orașul Industriei Românești.

Copyright © 2018-2019 Centenarul Filmului Românesc | Design and Layout by Marius Asiminei | Development by 3idei.com