100

orașefilmeinvitați

BUHUȘI

VINERI 25 IANUARIE 2019

ORA 18 | BUHUȘI

CASA DE CULTURA BUHUȘI

PROIECTIA FILMULUI "SALTIMBANCII" ÎN REGIA ELISABETEI BOSTAN

Elisabeta Bostan

Regizor
Născută la Buhuși, în jud.Bacău, Elisabeta Bostan a decis în 1950 că este timpul să se mute în capitală, pentru a-și urma cea mai mare pasiune, filmul. Atunci nu știa că o să devină unul dintre cei mai mari regizori de film din România, ba mai mult, spera că o să ajungă o actriță devorată de privirile publicului ...

Saltimbancii (1981)

Regizor: Elisabeta Bostan
Durata: 93 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distrubuție: Adrian Vîlcu, Carmen Galin, Dem Rădulescu, Lulu Mihăescu, Medeea Marinescu, George Constantin, Ioana Drăgan.

Saltimbancii este un film românesc din 1981 regizat de Elisabeta Bostan.

"Circul Buffone se reîntoarce la Iași, unde micul Geo, fiul patronului, se visează explorator arctic precum Nansen, deși mama l-ar vrea medic. După moartea mamei, destinul îl împinge pe băiat în arena circului, unde mirajul înghețului etern va rămâne reprezentat de un ursuleț alb.”*

Filmul Saltimbancii este o ecranizare după nuvela Fram, ursul polar a lui Cezar Petrescu. O familie de circari se confruntă cu vremuri grele, dar povestea lor este adusă în prim-plan prin întâlnirea întâmplătoare cu un urs polar.

*T. Caranfil - 2002 - (Dicționar de filme românești)

Premii:

1981 – ACIN – Premiile pentru regie, interpretare feminină (Carmen Galin), decoruri, costume
1983 – Milano – Mențiune specială

1983 – Giffoni Valle – Medalia de aur
1983 – Moscova – Premiul juriului pentru cel mai bun film despre oameni puternici și curajoși în profesiunea lor

BUHUȘI

Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a obținut o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.

La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din "Istoria românilor" de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București. Orașul Buhuși s-a dezvoltat datorită existenței Fabricii de Postav care, acum 100 și ceva de ani, era cea mai mare din Europa și aducea venituri considerabile localității.