100

orașefilmeinvitați

Episodul 69

Iași

VINERI 01 NOIEMBRIE 2018

ORA 12 | Iași

Piața Unirii, Iași

PROIECTIA FILMULUI "Moromeții" ÎN REGIA LUI Stere Gulea

IRINA-MARGARETA NISTOR

AMBASADOR CINEMA
Este cunoscută pentru subtitrarea a peste 1000 de filme și vizionarea a altor 17.000 și îi place să se numească doctorul de filme. A plecat prima dată din România în 1980, fiind ghidul unui grup de turiști brașoveni care călătorea în Cehia. Una dintre cele mai frumoase experiențe trăite a fost ca...

Moromeții (1987)

Regizor: Stere Gulea
Gen film: Dramă
Durată: 142 minute
Distribuție: Victor Rebengiuc, Luminița Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vișan, Mitică Popescu, Florin Zamfirescu, Emilia Popescu, Teodora Mareș, Constantin Chiriac, Vivi Drăgan Vasile

Moromeții este un film românesc creat pe baza primului roman al lui Marin Preda, care urmărește destrămarea unei familii țărănești tradiționale. Ilie Moromete, interpretat de Victor Rebengiuc, încearcă disperat să îi țină pe toți membrii familiei împreună și să nu vândă pământurile din cauza datoriilor la bancă, dar eșuează. Originalitatea filmului Moromeții constă, în principal, în faptul că este printre puținele filme care urmează atât de fidel opera literară.

Premii

Marele Premiu și Premiile pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile), interpretare masculină (Victor Rebengiuc), scenografie (Svetlana Mihăilescu), muzică (Cornelia Tăutu), montaj (Mircea Ciocâltei), Diplomă de onoare (Luminiţa Gheorghiu) – ACIN (1987)
Premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc) - San Remo, Italia (1988)
Premiul III („Ciorchinele de bronz”) și Premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc) - Santarem, Portugalia (1988)
Marele Premiu şi Premiile de interpretare masculină (Victor Rebengiuc) şi feminină (Luminiţa Gheorghiu) – Costineşti (1988)

IAșI

Cu 100 de ani în urmă, în vreme de război, centrul rezistenței românești s-a mutat în Moldova. Iașul s-a transformat în capitală propriu-zisă a țării și a oferit ajutor românilor refugiaţi, nu doar o casă sau un loc de refugiu, ci un proiect de ţară: reîntregirea României. În 8/21 Decembrie 1917, Consiliul Directorilor hotărăște trimiterea unei delegații la Iași pentru a cere guvernului român și reprezentanților Antantei ajutor militar, pentru a pune capăt jafurilor și asasinatelor conduse de grupurile bolșevizate ale soldaților ruși. În perioada 17 februarie/ 2 martie 1918 are loc Consiliul de Coroană la Iași, cu participarea membrilor Guvernului Averescu, a președintelui Senatului, Emanoil Porumbaru, a președintelui Adunării Deputaților, Vasile Gh. Morțun etc. Tot în inima Moldovei se deschide prima expoziție a grupării Arta Română (printre membri: Șt. Dimitrescu, C. Ressu și N. Tonitza) - Aprilie 1918.

CULTURA
Mișcările culturale și artistice au luat amploare la Iași în anul 1916, odată cu înființarea Muzeului de Antichități, a realizării de către Constantin Brâncuși a celei dintâi „Coloane a sărutului”, care a devenit motiv sculptural pentru fiecare stâlp al „Porții sărutului” din 1935, de la Târgu Jiu. În același an, mari personalități ale literaturii române au găsit inspirația în capitala Moldovei și au dat naștere unor opere care dăinuiesc în timp: Ion Nistor: Istoria Bisericii din Bucovina și a rostului ei național cultural în viața românilor bucovineni; George Bacovia: Plumb; Nichifor Crainic: Șesuri natale; Zâmbete în lacrimi; Octavian Goga: Cântec fără țară; George Topîrceanu: Parodii originale; Gala Galaction: Clopote din Mănăstirea Neamțu;Liviu Rebreanu: Golanii.

REGALITATEA la Iași
Reședința Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, precum și instituțiile statului, s-au mutat la Iași, de unde au îndeplinit visul românilor. După 100 de ani, odată cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, harta României Mari va fi trasată prin film! Iașul este punctul de lansare pentru Centenarul Filmului Românesc. Până în 2019, România și Republica Moldova vor cunoaște România altfel: cu 100 de filme, 100 de personalități, 100 de ani din amintiri.