100

orașefilmeinvitați

Episodul 9

BÂRLAD

DUMINICĂ 13 MAI 2018

ORA 18 | BÂRLAD

CINEMA VICTORIA

PROIECTIA FILMULUI "RESTUL E TĂCERE" ÎN REGIA LUI NAE CARANFIL

Irina-Margareta Nistor

Ambasador Cinema
Este cunoscută pentru subtitrarea a peste 1000 de filme și vizionarea a altor 17.000 și îi place să se numească doctorul de filme. A plecat prima dată din România în 1980, fiind ghidul unui grup de turiști brașoveni care călătorea în Cehia. Una dintre cele mai frumoase experiențe trăite a fost ca...

RESTUL E TĂCERE (2008)

Regizor: Nae Caramfil
Durată: 140 minute
Gen: Comedie, Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Ovidiu Niculescu, Marius Florea Vizante, Mihai Bendeac, Mirela Zeța, Nae Caranfil, Andrei Aradits, Constantit Dita, Ioana Bulcă, Diana Cavallioti

Restul e tăcere este o reconstituire artistică a istoriei realizării primului film de lungmetraj românesc - Independența României. Tânărul Grig, fiu al unei vedete de teatru din Bucureștiul anilor ‘20, este obsedat de propriile frustări, provocate de aspectul fizic și de timiditatea excesivă în raport cu femeile. Totuși, dincolo de aceste complexe, tânărul vede un proiect cinematografic pe care, după multă trudă și dezamăgiri, reușește să-l împlinească.

Restul e tăcere evidenţiază greutăţile ce au stat la baza apariţiei primelor filme româneşti, în condiţiile unei lipse de interes a societăţii de atunci pentru filmele autohtone, în favoarea filmelor străine. Această peliculă este o pagină din istoria cinematografiei româneşti, care ar trebui să ne facă să vedem cu alţi ochi eforturile cineaştilor autohtoni.

Premii:

9 premii Gopo, inclusiv Cel mai bun film, Cel mai bun scenariu și Cea mai bună imagine, 2009

BÂRLAD

În 1848, ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolului și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel, în preajma anului revoluționar 1848, ia ființă la Bârlad „Asociația Patriotică”, în fruntea căreia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții. Principalul scop al acesteia era prefacerea politico-socială specifică Moldovei și ca țel final unirea Moldovei cu Țara Românească.

Înfăptuirea unirii a fost obiectivul de luptă care a însuflețit masele, în fruntea cărora se găseau cele mai progresiste elemente din Bârlad, printre care Manolache Costache Epureanu, Iorgu Radu, Ioan Popescu, care au creat atmosfera prielnică care a dus la dubla alegere ca domnitor a lui Al.I Cuza, „fiu al Bârladului”.