100

orașefilmeinvitați

Episodul 99

Cluj-Napoca

DUMINICĂ 01 DECEMBRIE 2019

ORA 19 | Cluj-Napoca

CINEMA VICTORIA

PROIECTIA FILMULUI " Prea mic pentru un război atât de mare" ÎN REGIA LUI Radu Gabrea

IRINA-MARGARETA NISTOR

AMBASADOR CINEMA
Este cunoscută pentru subtitrarea a peste 1000 de filme și vizionarea a altor 17.000 și îi place să se numească doctorul de filme. A plecat prima dată din România în 1980, fiind ghidul unui grup de turiști brașoveni care călătorea în Cehia. Una dintre cele mai frumoase experiențe trăite a fost ca...

Prea mic pentru un război atât de mare (1969)

Regizor: Radu Gabrea
Durată: 77 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Mircea Albulescu, Jean Constantin și Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Ileana Popovici, Ernest Maftei

Filmul de război este inspirat de o nuvelă scrisă de Aurel Petri și prezintă povestea lui Mihai, un copil de trupă dintr-o fanfară militară, care trăiește o experiență cumplită în război. Acesta îi urmează în linia întâi a frontului din vest pe prietenii săi soldați și rămâne singur după ce toți ceilalți sunt uciși.

Filmul spune povestea războiului prin ochii unui copil, care mânat de curaj și devotament ajunge să se confrunte cu realitățile dure, adeseori tragice de pe front. De asemnea filmul prezintă drama unei copilării sacrificate din pricina războiului și a unui viitor aproape inexistent.

Premii:

Premiul juriului pentru tineret, Locarno, 1970

Cluj-Napoca

În Antichitate, pe teritoriul de astăzi al oraşului se găsea una dintre cele mai însemnate localități din Dacia. Aceasta purta numele Napuca şi a fost atestată documentar pentru prima dată de geograful grec Claudiu Ptolomeu.

Epoca medievală a însemnat pentru Cluj o nouă denumire, aceea de Castrum Clus, care coincide cu perioada sosirii numeroaselor grupuri de colonişti saşi şi dobândirea dreptului de oraş liber în 1405. Din acel moment și-a luat avânt modernizarea oraşului, prosperitatea şi nivelul ridicat de trai. Toate acestea au contribuit la dobândirea supranumelui de „oraşul comoară”.

Înaintând pe axa timpului, după compromisul austro-ungar din 1867, Clujul era al doilea oraş ca mărime din Regatul Ungariei, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

Perioada interbelică împreună cu cele două războaie mondiale a rezervat Clujului un destin destul de zbuciumat, el aparţinând succesiv Regatului României şi coroanei maghiare. În anul 1947 a intrat din nou în componenţa României, regimul comunist schimbându-i numele în Cluj-Napoca.